Ceva vechi


Pentru idiotii care imi fura scrisorile din camin.

Este inca un post inutil.

Marti, 15 Martie 2011

                As vrea sa intelegi, as vrea sa nu ma evacuezi. As vrea sa nu mai treci de la “stii unde ma gasesti, stii ca nu plec nicaieri” la “voi pretinde ca nu existi”. Stiu cat rau ti-am facut si probabil ca inca iti fac, dar sunt ca un copil care nu intelege ca la dulceata nu are voie si vrea in continuare. Chiar nu aveam voie sa mananc dulceata de cirese amare cand eram mica, pentru ca doctorii spusesera ca sufar de ceva boala urata si bunica imi dadea pe ascuns (nu aveam nimic de fapt).
[…]
                Ideea e ca imi lipsesti ca pretinsul prieten care erai. Imi pare rau ca te-ai prefacut ca erai prieten cu mine, cand de fapt simteai alte lucruri. Se pare ca doar eu am fost sincera, dar nu te blamez. Se intampla. Am patit si eu asta, dar am ales sa am acel om permanent langa mine, decat sa nu il am deloc, sa sufar si sa fie un strain mai tarziu.
[…]
                As vrea ca macar intelegerea sa mi-o dai, cum – numai eu consider, nu si tu neaparat – ti-am dat-o si eu si nu m-am comportat cum m-as fi comportat in mod normal – sa aflu ce simti, sa incep sa te urasc, sa plec.
[…]
                Am scris doar aberatii, dar as vrea sa intelegi mesajul corect si sa nu ma consideri meschina sau egoista. Nu exista niciun subinteles.

Succes in toate.
A.

                A.,

                Am citit cu ochii mari si plini de emotie tot ceea ce mi-ai scris. Sunt in pozitia in care vreau sa stau singur in casa si sa fiu eu acel insipid de care nu mai stie nimeni. Imi e frica ca nu o sa mai dau peste oameni care o sa ma inteleaga si care nu au puterea sa ma disece. […]M-am saturat de atatea dureri si suferinte si chestii aiurea. Te simt. Mereu te simt cand te gandesti la mine si stiu ca iti trec zilnic prin cap de cateva ori. Si tu imi treci mie la fel. Modul in care spui tu nu si imi inchizi o usa in nas e mai dureros decat orice. Eu stiu ca tu crezi ca materializarea unei relatii distruge tot. Aveam in minte sa vin in fiecare weekend la Bucuresti si sa petrec timpul cu tine, sa mergem la Bellu si prin toate locurile frumoase, sa ma uit frumos la tine, sa te strang de mana, sa radem, sa te sarut, sa stam la un pahar de vin, sa ne fugarim pe Lipscani, sa stam la crematoriu, sa iti recit poeme si sa mergem la Malcoci si la Onesti si sa vad si eu cu tine Piatra Neamtul si tot ceea ce frumos pe acolo, sa fac dus cu tine, sa iti arat eu tot felul de frunze si sa fim boemi si sa avem o pisica si sa vorbim vrute si nevrute […]. As fi facut toate astea fara sa te intreb vreodata: A., ce e intre noi? Suntem impreuna sau nu? As fi trait fiecare clipa cu ceea ce aveam eu mai drag: inima si sentimentele mele. Dar toate s-au dus in vant si eu am ramas ca un pumn de cenusa intr-o urna. Mi-am pierdut increderea.

p.s. Ma cert cu M. pentru ca ea nu e mesagerul nostru, imi reproseaza mie ca ea e mereu la mijloc. Te rog, nu ii mai scrie.

Advertisements

~ by ancamitroi on February.2.2013.

One Response to “Ceva vechi”

  1. E ciudat, ma simt ca si cum ti-am furat jurnalul si citesc scrisori de demult, din alte timpuri, deloc aievea. (Cine naiba mai folosește cuvântul asta?)
    Nu stiu cum sa explic senzatia asta… E ca atunci cand găsești o carte pe care nu iti vine sa o mai lasi din mana.
    Ma bucur ca exista si oameni ca tine, care mai scriu si care mai simt așa. Poate ziua asta n-o sa fie atat de rea ca si celelalte si cred ca iti datorez asta. P.S. Ti-am zis eu ca ar trebui sa te apuci sa scrii …

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: